Duelurile pentru Primăria Iași 1992 - 2020

E loc de surprize în cursa pentru Primărie? Ce ne învață istoria despre electoratul din Iași: duelurile din ultimii 30 de ani

marți, 07 mai 2024, 03:00
7 MIN
 E loc de surprize în cursa pentru Primărie? Ce ne învață istoria despre electoratul din Iași: duelurile din ultimii 30 de ani

Lupta pentru Primăria Iași din iunie va fi cea de-a zecea de după Revoluție. „Ziarul de Iași” vă propune o incursiune în istoricul electoral local: de la primele alegeri libere (februarie 1992) și până în anul 2020. În această perioadă, Iașul a fost condus de patru primari aleși prin vot direct.

La finalul articolului, ZDI vă prezintă o imagine de moment privind alegerile locale din iunie anul acesta, bazată pe sondaje, unele nepublice: cine sunt favoriții și care sunt bazinele lor electorale. Suplimentar: ce factor poate influența decisiv rezultatele?

Primul duel din istoria alegerilor post-decembriste

Primele alegeri pentru funcția de primar al Iașului au avut loc în februarie 1992. Finala a avut loc între Emil Alexandrescu (FSN) și Mandache Leocov (Convenția Democrată), iar primul și-a adjudecat funcția la o diferență de peste 11.000 de voturi. La acea vreme erau 226.000 de alegători, iar voturile valabil exprimate au fost de aproape 116.000.

Alexandrescu a decedat la scurt timp după scrutin, iar, în luna iunie, au fost organizate din nou alegeri: Constantin Simirad (Convenția Democrată – Partidul Alianța Civică) s-a impus în fața lui Vasile Dumitriu (independent). Diferența dintre cei doi a fost de peste 25.000 voturi. Rezultatele alegerilor locale din 1992 sunt de negăsit în mediul online, în condițiile în care nici Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu a publicat datele. ZDI a obținut aceste informații din presa vremii, prin intermediul Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”.

Valul de popularitate pentru Simirad a atins punctul culminant în 1996. Candidat din partea Alianței Civice, el a obținut atunci aproape 100.000 de voturi – cel mai mare număr de voturi cu care a fost ales un primar la Iași din 1992 încoace. Principalul contracandidat al lui Simirad a fost Vasile Burlui (PDSR), dar diferența dintre cei doi a fost semnificativă: de peste 87.000 de voturi.

Primul deceniu al anilor 2000: victorii doar în turul II

În cazul celor trei rânduri de alegeri din primul deceniu al anilor 2000 a fost nevoie, de fiecare dată, de un tur II pentru stabilirea câștigătorului. Ultimul mandat câștigat de Simirad (Partidul Moldovenilor) a fost în 2000 în fața lui Traian Dobre (PDSR). În primul tur, diferența dintre cei doi a fost de peste 30.000 de voturi, iar, în la doilea, de 16.000 de voturi – față de primul tur, Simirad a avut un plus de doar 3.000 de voturi, în timp ce Dobre a atras încă aproape 17.000 de voturi, insuficiente însă.

Primar interimar încă din anul 2003, odată cu plecarea lui Simirad, Gheorghe Nichita (PSD) s-a impus după două tururi în fața lui Dan Cârlan (PD), în anul 2004. În primul tur, Nichita a fost foarte aproape de a-și ajudeca mandatul, în condițiile în care i-au lipsit doar câteva mii de voturi. De cealaltă parte, pe zona „dreptei”, Cârlan a împărțit voturile cu Relu Fenechiu (PNL), dar, chiar și prin însumarea scorurilor celor doi, poziția lui Nichita nu ar fi fost amenințată. Acest lucru s-a văzut în turul II: Nichita a câștigat detașat, la o diferență de circa 21.000 de voturi, în contextul în care Cârlan și-a dublat numărul de voturi în turul II față de primul tur.

Primele emoții pentru Gheorghe Nichita au fost în 2008. În primul tur, principalul contracandidat al acestuia (Dumitru Oprea – PDL), a fost la o distanță de doar 6.100 de voturi de fostul lider PSD. Pe zona „dreptei”, Oprea a împărțit voturile atunci cu Cristian Adomniței (PNL). Deși acesta din urmă a obținut un număr neașteptat de mic de voturi (9.000), în ciuda unei campanii agresive, a fost îndeajuns încât să influențeze rezultatele. Cu acuzații de sabotare din interiorul propriului partid (PDL) și cu un PNL care se apropia deja de PSD (au existat declarații publice ale liderilor liberali care, chiar dacă nu direct, arătau o afinitate pentru realegerea lui Nichita), Oprea a pierdut competiția electorală la o diferență de circa 8.500 de voturi.

Primele alegeri după 2010: USL a dominat în mod categoric

Alianța PNL-PSD a devenit oficială după anul 2010: cele două partide au lansat chiar la Iași Uniunea Social-Liberală (USL). Cu un PDL în derivă (post-criză economică), Nichita, sprijinit de USL, a câștigat fără drept de apel alegerile din 2012 la o distanță de peste 50.000 de voturi față de principalul contracandidat (Tudor Ciuhodaru – Alianța pentru Iași). În încercarea de a-și conserva unele primării din țară (câștigate pe valul de popularitate din 2008), guvernul Emil Boc (PDL) ia o măsură care influențează și în prezent desfășurarea alegerilor: din 2012 încoace, primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin.

Ajuns primar interimar în primăvara anului 2015, Mihai Chirica (PSD) se impune, în 2016, în fața lui Marius Bodea (PNL), un duel care va fi reeditat la alegerile actuale. Chiar dacă obținea cel mai mic număr de voturi de până atunci pentru alegerea unui primar al Iașului (46.000 de voturi), Chirica a câștigat detașat, având un număr dublu de voturi față de Bodea. La acea vreme, alegerile au fost influențate (pe zona „dreptei”) de prezența lui Andrei Postolache, dar, chiar și însumând rezultatele lui Bodea și Postolache, Chirica tot ar fi câștigat scrutinul fără prea multe emoții.

Anul 2020 a adus și cel mai mic număr de voturi cu care un candidat (Mihai Chirica, proaspăt intrat în PNL) a câștigat Primăria: 36.000 de voturi. Scrutinul de acum 4 ani a fost influențat de pandemie, iar acest lucru s-a văzut și în prezența la vot – cea mai mică din istoria alegerilor de după 1992 (procentual, doar 27%). De data aceasta, Chirica s-a impus în fața candidatului USR, Cosette Chichirău la o diferență de 10.000 de voturi, fără ca în zona „dreptei” să mai fie un candidat puternic, cei doi reprezentând partidele importante din această parte a eșichierului politic. Așa cum au arătat analizele post-alegeri, Chichirău nu a reușit să se urce pe valul de popularitate pentru USR: în alte orașe mari ale țării, USR a răsturnat atunci calculele PNL sau cele ale PSD.

Cum a evoluat prezența la vot

Una dintre necunoscutele actualelor alegeri constă în prezența la vot. Deși au făcut sondaje, lideri politici locali refuză, atunci când sunt întrebați, să ofere cifre privind estimarea prezenței. Ultimul eurobarometru (publicat la mijlocul lunii aprilie) arăta o intenție de vot la locale în jurul a 60%, dar pentru Iași pare neverosimil: ar însemna ca peste 180.000 de ieșeni să vină efectiv la urne. O astfel de prezență ar deschide competiția electorală oricărui rezultat.

În perioada 1992 – 2020, în medie, în municipul Iași au fost (valabil) exprimate peste 116.000 de voturi. Dar, la ultimele două scrutine (2016 și 2020), numărul a fost de sub 100.000 de voturi, cu un record negativ acum 4 ani (doar 86.000 de voturi). Cele mai multe voturi au fost în 1996 (141.000 voturi), atunci când a fost și cel mai mare scor electoral pe care l-a obținut vreodată un candidat la Primăria Iași.

Ce spun sondajele despre scrutinul din iunie

De regulă, rata de credibilitate a sondajelor aruncate pe piață în campanii electorale este destul de redusă. Însă, ZDI a consultat inclusiv cercetări de uz intern ale partidelor, cele care nu sunt făcute publice decât într-o mică măsură, iar unele concluzii pot fi formulate.

În primul rând, toate sondajele îl creditează pe Mihai Chirica cu prima șansă, doar procentele diferă: la PNL cifrele sunt mai mari, iar la PSD, USR și AUR decalajul se reduce. Marius Bodea (USR) apare ca principalul contracandidat în aproape toate sondajele, mai puțin cele realizat de PSD, unde Bogdan Balanișcu (PSD) este creditat cu a doua șansă.

Problema lui Bodea este că împarte voturile cu Cosette Chichirău (ex-USR, România ECO), iar diferența față de Chirica crește vertiginos – practic, cei doi (Bodea și Chichirău), își dispută inclusiv voturile USR pe municipiu, sondajele arătând un avantaj semnificativ pentru Bodea din acest punct de vedere.

Un alt aspect este că, în calitatea sa de fost lider PSD, Mihai Chirica continuă să atragă voturi de la simpatizanți social-democrați, iar un (alt) nucleu dur este în rândul miilor de angajați din administrația publică locală condusă de acesta.

Unii dintre ceilalți candidați la Primărie au fost testați în sondaje, dar scorurile electorale estimate nu sunt de natură să amenințe poziția (indiferent care ar fi ea) a celor patru candidați amintiți deja.

Cert este că prezența la vot poate influența în mod decisiv rezultatele alegerilor. Așa cum arată analizele în domeniu, o prezență mică va avantaja mereu primarul în funcție, în timp ce o prezență semnificativ mai mare poate deschide competiția electorală oricărui rezultat.

Nouă candidați la Primărie au fost validați

Biroul electoral municipal a validat, la finalul săptămânii trecute, candidaturile a nouă persoane pentru funcția de primar. Cei nouă candidați, în ordinea în care au fost emise hotărârile biroului electoral, sunt: Mihail Pintilei (PUSL), Bogdan Balanișcu (PSD), Mihai Chirica (PNL), Viorel Blăjuț (Partidul Societății Ieșene – PSI), Marius Bodea (Alianța Dreapta Unită – ADU), Cosette Chichirău (România ECO), Ioan Sebastian Buduroi (LEU – Lege Educație Unitate), Tudor Ciuhodaru (AUR) și Cătălin Abălașei (Pro România).

Campania electorală va începe pe 9 mai, iar alegerile locale se vor desfășura pe 9 iunie, în aceeași zi cu scrutinul pentru Parlamentul European.

Comentarii